Taul Papusii - un fluture de ape in inima muntelui

Dupa prezentarea Taului Tapului - sau lacul ce are suflet de copil, lacul ce mi-a ramas ca fiind cel mai drag in suflet, m-am gandit sa continui in acelasi stil si sa va arat cateva poze cu fiecare din lacurile Retezatului, asa cum le-am vazut eu in turele prin acest munte minunat. Asa ca azi vreau sa va prezint Taul Papusii - un fluture de ape in inima muntelui.

Taul Papusii in luna lui Ciresar. Foto: Mircea Croitor.

Prima intalnire cu Taul Papusii a fost la mijlocul lunii iunie 2011, in a 2a zi de traseu prin Marele Retezat. Am zarit gingasul fluturas de pe culmea dintre varfurile Papusa si Capul Vaii Rele, dupa descataratul pe Spalatura Papusii. Am revenit in acelasi an in luna august pentru o tura pe malurile lacurilor din bazinul Raului Barbat, reusind astfel sa imi realizez marea mea dorinta de a vedea frumoasele lacuri de la firul ierbii...

La coborarea de pe Vf. Papusa in luna iunie.

La urcarea pe Vf. Papusa in luna august.

Vedere din Spalatura Papusii. Foto: Mircea Croitor.

Pe malul fluturasului. Aici se vede foarte clar si Spalatura Papusii.

Vf. Papusa Mare

Liniste

Pictorial.

Poze poze...

As fi stat o zi intreaga pentru poze...

Inca o poza mai din lac :))

Clatindu-ne ochii cu Papusa Mica, Custura Papusii si culmea Custura - Gruniu in luna iunie.

Acelasi peisaj in luna august. Se vede cum o parte din aripioara dreapta a secat.

Panorama asupra crestei Custura - Gruniu si Valea Raului Barbat in luna iunie.

Vedere de pe creasta celor doua Papusi.

Si un zoom de la Mircea.

Ramai cu bine, fluturas drag. Si ma bucur ca ne-am intalnit.

Cateva "date tehnice" despre Taul Tapului din cartea Lacuri de munte scrisa de Paul Decei:

TĂUL PĂPUŞII, denumit şi TĂUL ADÎNC, este situat în căldarea glaciară de sub Vîrful Păpuşa, la altitudinea de 2 160 m. Îşi desminte cea de-a doua denumire datorită adîncimii relativ mici, neegaland-o nici măcar pe cea a lacului vecin, Tăul Ţapului.

De forma unui fluture cu aripile desfăcute şi cu faţa îndreptată spre sud, lacul este orientat pe direcţia est-vest.

În lungime de 110 m, cu lăţimea maximă (la vest) de 80 m şi cea medie de 40 m, lacul are o suprafaţă de 0,40 ha.

Adîncimea maximă de 4 m este situată în partea de est, la 20 m de mal, nivelul lacului fiind însă variabil.  La secete mari, vîrful „aripii" drepte rămîne pe uscat complet.

Alimentarea, firavă, o are prin două izvoare ce se strecoară din versantul nord-vestic, dinspre Păpuşa, pe sub grohotiş, pînă aproape de lac, cu un debit de circa 20 l/sec. Evacuarea de suprafaţă lipseşte, ea făcîndu-se pe sub grohotişul barajului morenic înspre Rîul Bărbat, prin colţul,,aripii" stîngi. Înconjurat de grohotiş, malurile îi sînt formate din stînci golaşe, aşezate haotic în jurul lacului, ici-colo cu cîte un petic mic de verdeaţă. Pe flancul nord-vestic, în hornul ce dă naştere pe sub pietre izvorului de alimentare, zăpada se ascunde la umbra înălţimii versantului pînă tîrziu, în luna lui cuptor, dînd prin topirea sa prospeţimea apelor limpezi.

Privit de sus, în lac apar submers trei mici insuliţe; una din ele dînd „aripii" drepte forma fluturelui Ochi de păun. Temperatura apei izvoarelor este, datorită provenienţei lor din zăpezi, foarte scăzută (2,5°C) faţă de cea a lacului (6^CC la 25.VII.1968, ora 13), apa avînd un pH surprinzător de ridicat — 7,8 şi un conţinut scăzut de O₂, de 8,8 mg/1

Lacul a fost lipsit de faună piscicolă.

Accesul se face de la cabana Baleia pe muchia Lănciţu, prin şaua de sub vîrful Capul Văii Rele, într-un timp de 4½ ore.

Din şa sau din vîrful Păpuşa, se ajunge la lac în 30 minute.

De la Tăul Ţapului pînă la lac, pe sub muchia Ţapului, prin grohotişul de la limita superioară a jnepenişului, se face ¾—l oră.

De la lacul Peleaga, pe un urcuş lin prin şaua Custurii, se fac pînă la lac l—l½ oră. Acelaşi timp se face şi trecînd muntele spre est, peste şaua dintre Vîrful Păpuşa şi Vîrful Păpuşa Mică.

De la Stîna de Rîu, pe poteca ce urcă în lungul Rîului Bărbat, pe lîngă cascada Ciumfu, prin pădurea de molid şi printre zîmbri şi jnepeniş, se ajunge în căldarea Fundul Rîului şi apoi la lac, după un parcurs de 2½—3 ore, pe cel mai frumos traseu de acces.

De la lacurile Custurii, pe lîngă Şaua Custurii, se ajunge la lacul Păpuşa în două ore.

Schita zonei Vf. Papusa Mare - Taul Tapului - Fereastra Custurii din Monografia Retezatului de Nae Popescu (1973)