marți, 17 mai 2011

Amintiri din lumina reflectoarelor

Cred ca au trecut…mai bine de 11 ani de cand am pasit ultima oara pe o scena, ultima oara cand am pus mana pe un microfon, am asteptat sa inceapa orchestratia…si am inceput sa cant.

Imi aduc si acum perfect aminte cand eram la gradinita cat de mult imi placea sa cant, imi aduc aminte cand am pasit prima oara pe scena la serbarea de sfarsit de an a scolii unde mama era directoare. Nu mai retin CE anume am cantat, dar stiu ca intotdeauna am avut o atractie deosebita fata de scena, de jocurile de lumini atintite catre mine, de intreaga sala ce ma aplauda….de acustica salii atunci cand cantam…e un sentiment de plutire…de zbor…

Din toata “activitatea” mea pe plan muzical nu au mai ramas decat amintirile mele si 2 inregistrari la cele mai importante spectacole la care am participat: emisiunea Ploaia de Stele si Festivalul Cantecul Orasului.

In anul 2000…s-a facut o preselectie la emisiunea Ploaia de Stele, emisiune ce consta in implinirea visului de a fi pentru o clipa o vedeta. M-am dus cu gandul de a-mi implini visul si am interpretat melodia “Immortality” de la Celine Dion. Fiind fan inrait Celine Dion imi doream enorm de mult sa ii cant piesele si sa fiu ca ea. Dar n-a fost sa fie. Dupa preselectia de la Ploiesti, am fost la Bucuresti, unde doamna Doina Anastasiu mi-a recomandat sa incerc “sa fiu” Barbra Streisand interpretand cunoscuta piesa Memory din musicalul Cats, deoarece atat vocea cat si fizicul ma ajutau sa seman mai mult cu ea.



Am fost un pic dezamagita pentru inceput. Nu ascultasem pana atunci Barbra Streisand decat in filmele ei, stiam ca Celine crescuse cu muzica ei si intr-un fel ii ducea munca mai departe, si asta mi-a dat un imbold. Am cumparat atunci prima caseta audio Barbra Streisand, un concert. A fost destul de greu sa ii inteleg muzica fiind destul de diferita de ceea ce mie imi placea la acel moment. Am descoperit apoi si piesa Memory, o adevarata capodopera muzicala compusa de celebrul Andre Lloyd Weber caruia mai tarziu i-am ascultat aproape toate musicalurile, o piesa grea, intr-o interpretare si mai grea si un pic diferita fata de compozitia originala.

In acest concurs asemanarea cu vedeta careia ii luam locul trebuia sa fie vocala, fizica si interpretativa, asa ca in afara de orele de canto muzica usoara si clasica pe care le faceam, am inceput sa studiez si putinele filmari ce le gaseam la vremea aceea pentru a intra in pielea personajului.

Barbra Streisand este un talent innascut, o voce de aur, o actrita desavarsita, o femeie plina de sarm si eleganta, o doamna in adevaratul sens al cuvantului. Mult criticata pentru aspectul ei fizic, nu i-a pasat niciodata de acest lucru si a preferat sa ramana asa cum natura a inzestrat-o, mandrindu-se in schimb cu celelalte calitati ce o fac cu adevarat deosebita.

Cu greu am reusit sa fac rost de negativul piesei Memory, si o data ce am intrat in poseseia lui, am si fugit la Televiziunea Romana pentru probe. Au urmat o serie de inregistrari in studioul audio al TVR-ului, dupa care…adevarata provocare, emisiunea in sine.

Pe atunci se faceau putine emisiuni in direct, si cum in acest concurs trebuia sa canti live, nu toti reuseau sa treaca peste emotii, de aceea emisiunea era filmata cu ceva luni inainte de a fi difuzata pe post, insa vocile erau live.
Pe cat par de mari platourile de filmare din fata televizorului de acasa, pe atat de mici sunt in realitate, insa lumea televiziunii este fascinanta, o echipa bine legata si bine organizata.

Mi s-a parut destul de greu sa dau interviurile de prezentare, acolo chiar am avut emotii, in schimb pe scena eram eu in lumea mea plina de culori in valurile sunetelor. Cu toate ca atunci eram doar un copil, si nu intelegeam adevaratele sentimente de iubire pe care trebuia sa le interpretez in versurile melodiei, m-am descurcat incercand sa “fiu mai mare”.

Pentru “a deveni” Barbra Streisand, machiajul si costumatia trebuia sa ma transforme din copila de 17 ani, satena si rasfatata, in femeia matura, blonda, rafinata, o adevarata stea in lumina reflectoarelor. Dupa ce am iesit de la cabina de machiaj si m-am privit in oglinda nu mi-a venit sa cred. Eram cu totul alta persoana. Intreg machiajul si aranjarea parului cu peruca si turbanul acela a durat mai bine de o ora.




Midnight
Not a sound from the pavement
Has the moon lost her memory
She is smiling alone



In the lamplight
The withered leaves collect at my feet
And the wind begins to moan



Memory
All alone in the moonlight
I can dream of the old days
Life was beautiful then
I remember the time I knew what happiness was
Let the memory live again



Every street lamp seems to beat
A fatalistic warning
Someone mutters and the street lamp sputters
And soon it will be morning



Daylight
I must wait for the sunrise
I must think of a new life
And I musn't give in
When the dawn comes
Tonight will be a memory too
And a new day will begin


Dupa castigarea primei emisiuni, in care domnul Marius Teicu m-a felicitat pentru ca mi-am interpretat foarte bine partitura, eram in al noualea cer. A urmat apoi la ceva timp urmatoarea etapa a concursului, semifinala, unde m-am clasat din nou printre fruntasi ajungand in finala mica.





Pentru mine…a fost o experienta de vis. In momentele acelea chiar ma simteam o stea si mi-ar fi placut sa continui cu o cariera in muzica, dar nu a fost sa fie.

A doua inregistrare ce v-o las ca amintire, in special pentru parintii mei cat si prietenilor si colegilor de la vremea aceea ce ma rugau sa le cant ori de cate ori aveau ocazia, este de la un festival de muzica usoara la Ramnicul Sarat, festival la care am participat imediat dupa terminarea filmarilor la Ploaia de Stele. La acest festival trebuia sa interpretez doua piese din care una sa fie din repertoriul romanesc, cealalta fiind la alegerea mea, romaneasca sau internationala.

Mi-am ales ca piesa romaneasca celebra Salcie scrisa de Horia Moculescu, in varianta moderna a piesei, si It’s all coming back to me now, scrisa de Jim Steinman, piese din repertoriul mult indragitei Celine Dion. Mi-am ales doua piese grele, dar foarte dragi mie, piese cu versuri pline de pasiune, care cereau o interpretare profunda. Nu mi-a placut niciodata sa cant ceva de genul „Libera la mare” cum era in voga atunci. Ma atrageau piesele grele, unde trebuia „sa suferi” in interpretarea lor, ceea ce pe atunci nu era la cautare pentru o viitoare cariera muzicala.






De-ai fi tu salcie la mal
M-as face rau la umbra ta .
O stea pe cerul de opal
De-ai fi , in noapte m-as schimba
Si-acolo unde esti o viata as sta
In calea ta , in umbra ta ...



De-ai fi in zbor o randunea
M-as face cuib pe-un ram de pom
Sau primul fulg de nea
De-ai fi , m-as face din zapada om
Si-acolo unde esti o viata as sta
In calea ta , in umbra ta



Si-n ochii tai ce-n noapte
Somnul dulce i-a inchis
As vrea sa fiu clipa unui vis.



There were moments of gold
And there were flashes of light
There were things I'd never do again
But then they'd always seemed right
There were nights of endless pleasure
It was more than any laws allow



If I kiss you like this
And if you whisper like that
It was lost long ago
But it's all coming back to me
If you want me like this
And if you need me like that
It was dead long ago
But it's all coming back to me
It's so hard to resist
And it's all coming back to me
I can barely recall
But it's all coming back to me now



But you were history with the slamming of the door
And I made myself so strong again somehow
And I never wasted any of my time on you since then



But if I touch you like this
And if you kiss me like that
It was so long ago
But it's all coming back to me
If you touch me like this
And if I kiss you like that
It was gone with the wind
But it's all coming back to me


Acum, dupa atatia ani, am reusit sa copiez de pe casetele video din acea vreme pe dvd-uri aceste filmari, dupa care cu ajutorul lui Mugurel caruia ii multumesc mult, am selectat aceste clipuri ce vi le las in dar, acelora care m-au auzit sau nu cantand vreodata.

As vrea sa multumesc in special parintilor mei care in toata copilaria si adolescent mea m-au sustinut in pasiunea mea pentru muzica.

Nu regret ca acum am ales o meserie intr-un cu totul alt domeniu decat cel artistic sau muzical, ci ma bucur ca a fost o vreme cand am avut ocazia sa stralucesc cu adevarat si sa imi implinesc un vis.

Iar acum...dupa atatia ani...pot spune ca stiu ce inseamna versurile piesei Memory, si cat adevar graiesc...

Touch me,
It's so easy to leave me
All alone with my memory
Of my days in the sun
If you touch me,
You'll understand what happiness means
Look, a new day has begun...

8 comentarii:

mugurel spunea...

Ma bucur ca aflu si ce ai simtit atunci. O sa te mai ascult, cum am facut de mai multe ori de cand mi-ai trimis inregistrarile.

Mircea C. spunea...

Fenomenal, ce m-ai surprins cu latura asta muzicala a ta :) n-as fi crezut ca stii sa canti, si inca asa de bine. Ai cantat foarte frumos, si tinand cont ca aveai si doar 17 ani, as zice perfect ... cel putin ultima melodie a lui Celine Dion care o stiu cel mai bine, m-a uimit prin fidelitatea interpretarii. Felicitari !

P.S. Ne canti si la munte ceva, daca aducem negative ? :D

Catalin Negru spunea...

ohoooo felicitari... nu te stiam cu aceasta latura...muzicala :)
Pai...ar trebui sa continui :)
Salutari si numai bine!

Claudia spunea...

Ti-am simtit vocea cand am stat langa tine la intalnirea carpati din septembrie. N-ai lasat-o sa curga, se simtea...
Azi am ascultat-o pe "toata", cu lacrimi in ochi... E putin spus ca m-ai impresionat. M-ai cucerit. Spui ca ti-ai implinit un vis atunci, n-ar trebui sa lasi verbul "a implini" la trecut!
Ma bucur ca te avem printre noi si ca ingineria nu ti-a facut uitata sensibilitatea.

Nu te felicit pentru ce ai fost, ci pentru ceea ce esti! Vocea ta e acolo in tine, exista, si chiar daca nu canta, are alte aripi intinse spre noi... Poate o vei mai lasa sa zboare intr-o zi!

p.s.1 nu cred ca mai scapi de cantari pe la munte :P

p.s.2 felicitari si tie Mugurel pentru ajutor si sustinere! Asa se vad prietenii adevarati!

Anonim spunea...

Mugurel,desi nu te cunosc,multumesc ca i-ai dat posibilitatea sa puna aceste filmari pe net:)
Tatua...mi-e dor de zilele cand cantai de zor prin casa.Si cand ma vad si pe mine cat o albinutza acolo...parca nu-mi vine sa cred ca au trecut 11 ani:)
Oricum,sunt mandra ca am o sora..mini-vedeta:x te pup:*

george spunea...

bravo Cristinica. lasa Tehnologica si fugi sa canti :)

GrauWeiss spunea...

Cristina, te-am ascultat cu sufletul la gura. Si acuma ca am terminat si al 2lea clip o sa o iau de la capat cu primul. Ai o voce cu adevarat minunata cum nu am auzit de mult, mult timp.
Am simtit ca ai o voce frumoasa in rasul tau dar nu eram sigur. Acuma am confirmarea.
Iti garantez insa ca nu o sa scapi asa usor de mine. La urmatoarea intalnire va trebui sa canti ceva.

Mugurel, iti multumesc ca ne-ai oferit posibilitatea sa o ascultam pe Cristina. Ai facut un lucru deosebit de frumos.

Ioan spunea...

Ahaaaa!! Acum stiu a cui era vocea care ”nu ma lasa sa dorm” in cort la intalnirea carpatistilor :)) Mentionasem parca si in jurnalul respectiv ceva despre asta.

Intr-adevar surprinzator, cand am vazut titlul ma gandeam ca in trecut poate ai facut dansuri - nu ma gandeam la muzica. Oricum, super voce, genul care te face sa vrei sa stai tacut si sa asculti. Foarte diferit de ”libera la mare” :)

Agonie si extaz

Agonie si extaz